Catalog-Item Reuse

Dezbatere tranșantă la Crișan: între restricțiile ARBDD și riscul depopulării. Se cer ghiduri de finanțare exclusive pentru Delta Dunării
Adaugat la data 8 iunie 2026

​​Astăzi, la Crișan, am parcurs o etapă definitorie în stabilirea priorităților de finanțare pentru următorul exercițiu financiar prin mecanismul ITI.Constrângerile generate de izolare și rigorile statutului de Rezervație a Biosferei impun soluții administrative rapide și adaptate realității. În cadrul dezbaterilor de astăzi, alături de experții Băncii Mondiale, am inventariat principalele nevoi de investiții dar și problemele cu care se confruntă localnicii.

„Obiectivul sesiunii de astăzi constă în colectarea propunerilor de investiții direct din teritoriu, etapă esențială pentru calibrarea și integrarea acestora în viitorul plan strategic. Merită subliniat faptul că noul exercițiu financiar impune ca o condiție obligatorie caracterul integrat al proiectelor. Deși această cerință reprezintă o provocare administrativă și tehnică majoră, am certitudinea că, împreună cu partenerii noștri, vom identifica soluțiile optime pentru implementare”, a spus președintele ADI ITI Delta Dunării, Ilie PETRE, în debutul dezbaterii de la Crișan.

Primarul comunei Crișan, Silviu RAHĂU a făcut un inventar al principalelor necesități ale comunității pe care le-a integrat într-un document pe care l-a înmânat președintelui ADI ITI Delta Dunării Ilie PETRE pentru analiză și identificare soluții de finanțare.

Redăm în cele ce urmează sintetic principalele probleme și priorități de investiții indentificate

  1. Turismul blocat la Caraorman

Interzicerea accesul auto în Pădurea Caraorman (zonă strict protejată) a generat nemulțumiri majore mai ales pe fondul lipsei de consultare prealabilă a comunității.

•Impactul asupra turismului: Interdicția afectează sever fluxul de vizitatori. Un traseu de 5 km pe jos, prin nisip, la temperaturi de 40°C, este impracticabil pentru copii sau persoane în vârstă. În ultimii trei ani, numărul turiștilor a scăzut constant din cauza acestei lipse de predictibilitate.

•Soluții solicitate: Operatorii locali cer identificarea unor soluții de transport care să nu intre în conflict cu problematica de mediu. De asemenea, se propune amenajarea de trasee dotate cu foișoare și elaborarea unui ghid clar de turism sustenabil.

  1. Infrastructură de transport, conectivitate și servicii publice

Izolarea geografică și birocrația instituțională blochează proiecte vitale de infrastructură la Crișan

•Blocajul infrastructurii rutiere: Construcția podului (drumul DC7) peste canalul care desparte Crișan de Caraorman este blocată de ARBDD, deoarece un pilon ar pica în zona tampon. Lipsa lui obligă localnicii la traversări improvizate, empirice (la mână), afectând aprovizionarea și transportul elevilor, iar iarna înghețul izolează complet Caraormanul.

•Proiectele pentru faleza și portul de la Mila 23 sunt îngreunate de protocolul rigid dintre Apele Române și ARBDD privind transferul gratuit al terenurilor pe o perioadă de minimum 8 ani.

•Situații de urgență: Serviciile ISU din Crișan nu pot face față situațiilor de urgență din cauza lipsei dotărilor (au o singură barcă, și aceea defectă). Se solicită totodată introducerea telemedicinei pentru a compensa lipsa medicilor în satele izolate.

•și construirea de heliporturi la Crișan, Caraorman, Mila 23, Maliuc. Pe acest capitol, concluzia a fost că acest gen de investiții în heliporturi ar trebui să se regăseasca ca prioritate pentru întreg teritoriul Deltei Dunării, mai ales în zona centrală complet izolată.

•Politicile rigide de mediu accelerează declinul demografic - Primarul Comunei Crișan, Silviu RAHĂU a atras atenția asupra pericolului depopulării din cauza politicilor de mediu rigide și a solicitat fonduri adaptate realităților stringente ale oamenilor din teritoriu.

Școlile din satele mici (de exemplu, Caraorman) riscă închiderea din cauza numărului redus de elevi (numai 15 copii).

•De asemenea, RAHĂU a sancționat dur faptul că localnicii nu sunt consultați atunci când instituțiile statului iau decizii care le afectează viața.

„Cetățenii trebuie consultați atunci când se iau decizii care le afectează viața în comunitate. Trebuie să ne adune la aceeași masă dacă vrem să mai avem Deltă"

Președintele Federației Organizațiilor de Producătorilor de Pește din Delta Dunării (FOPPDD) Dan VERBINA, a oferit o radiografie dură a degradării socio-economice din deltă și a propus măsuri concrete de reformă structurală, de la decolmatări coerente până la digitalizarea pieței de pește.

  1. Finanțare, bariere economice și urbanism

•Cofinanțarea sufocantă: O rată de cofinanțare de 70% este prohibitivă pentru micii antreprenori locali din Delta Dunării. Se solicită reducerea acesteia la 10%, pentru proiectele din zona efectivă de deltă

•Barierele ghidurilor naționale: Criteriile de finanțare actuale exclud localitățile sub 2.000 de locuitori de la investiții majore în apă și canalizare.

•Urbanism și arhitectură tradițională: președintele Federației Organizațiilor de Producătorilor de Pește din Delta Dunării, Dan VERBINA - Regulamentele obligă la folosirea stufului și a tâmplăriei de lemn, ceea ce crește costurile de construcție de 4 ori față de restul țării. Se cer subvenții de până la 90% pentru realizarea acoperișurilor din stuf, după modele de succes din Olanda, Belgia sau Danemarca.

  1. Mediu, decolmatare și pescuit

Biodiversitatea și activitățile tradiționale suferă degradări severe din cauza managementului defectuos al apelor.

•Eutrofizarea și colmatarea - președintele Federației Organizațiilor de Producătorilor de Pește din Delta Dunării (FOPPDD), Dan VERBINA: Lacurile mari (Fortuna, Uzlina, Obretin, Obretinciuc) au ajuns la adâncimi critice (în unele locuri abia se mai trece cu barca). Lipsa polderelor pentru decantarea nitraților din agricultură a dus la dezvoltarea excesivă a microalgelor, eutrofizarea apei și mortalitate piscicolă masivă.

Se solicită urgent un model hidraulic aplicabil și achiziția de utilaje de decolmatare, ARBDD și rangerii neavând dotări noi din anii 2000.

•Declinul pescuitului: Numărul pescariilor autorizați a scăzut de la 1.200 la 1.000, iar media de vârstă este de 52 de ani. Piața este sufocată în proporție de 90% de pește de import vândut fals ca fiind din Deltă. Se propune crearea unei mărci de calitate „Delta Dunării" și implementarea trasabilității electronice a peștelui.

Totodată s-a propus deschiderea de puncte gastronomice locale la cherhanale.

De asemenea, la Crișan s-a solicitat imperativ ghiduri clare de finanțare exclusiv pentru Delta Dunării în noul exercițiu financiar, cerință care a intrat în evaluarea experților Băncii Mondiale.

Totodată, președintele Ilie PETRE a spus că se impune organizarea unei întâlniri între reprezentanții Unităților Administrativ Teritoriale din Delta Dunării și ARBDD, fapt susținut și de reprezentanții Băncii Mondiale, în cadrul consultărilor de astăzi de la Crișan.

Mulțumim gazdelor noastre din Crișan pentru deschidere și ospitalitate, precum și tuturor participanților pentru implicarea activă și pentru contribuțiile constructive formulate în cadrul consultării publice.

Evenimentul face parte din seria consultărilor desfășurate în perioada 2–12 iunie 2026 în cele 11 centre zonale din teritoriul ITI Delta Dunării. ​Procesul participativ nu se oprește aici. Următoarea etapă din calendarul consultărilor va avea loc marți, 9 iunie, la Chilia Veche (ora 12.00)

Galerie foto​