presedintele-consiliului-judetean-tulcea-horia-teodorescu-discutat-saptamana-trecuta-cu-factori-de-decizie-de-la-nivel-central-despre-principalele-directii-de-actiune-pentru-dezvoltarea-integra

 Catalog-Item Reuse

Dezbateri cu premierul Dacian Cioloș despre principalele direcții de acțiune pentru dezvoltarea integrată a Deltei Dunării
Adaugat la data 5 aprilie 2016

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a discutat, săptămâna trecută, cu factori de decizie de la nivel central, despre principalele direcții de acțiune pentru dezvoltarea integrată a Deltei Dunării. Împreună cu președintele ADI ITI Delta Dunării, Ilie Petre, șeful Consiliului Județean a participat la o  serie de dezbateri cu premierul Dacian Cioloș, despre principalele probleme care au apărut până acum în accesarea fondurilor europene.

 

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu: „Premierul României este un determinat susținător al Deltei Dunării“

În cadrul unei conferințe de presă organizată ieri la sediul Consiliului Județean Tulcea, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a vorbit despre problemele soluționate după dezbaterile care au avut loc la Palatul Victoria.

Sumele pe ITI (1,114 miliarde de euro) sunt orientative, a precizat președintele Teodorescu, astfel că ele pot crește, sau, în cazul în care nu sunt cheltuite, pot fi redistribuite.

„Am văzut la Palatul Victoria o determinare la care, sincer să vă spun, nu mă așteptam. Vrem să vă spun că primul ministru este un susţinător determinat al Deltei Dunării, iar acest lucru s-a observat încă de pe vremea când era comisar european și când a susținut cauza Deltei Dunării în cadrul Ministerului Agriculturii“, a precizat președintele Teodorescu.

Probleme: o serie de modificări pe strategie

„A fost o întâlnire excepţională din punctul meu de vedere, am avut discuţii cu premierul Dacian Cioloş, respectiv cu vicepremierul Vasile Dâncu, cu ministrul Fondurilor Europene, dar şi cu reprezentanţi ai AM (n.n. – autorităţi de management) implicate“, spune Horia Teodorescu.

În acest sens, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea a susţinut  ideea dezvoltării întregului areal al Deltei Dunării, astfel încât să poată fi dezvoltată atât zona continentală, cât şi cea din interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Ilie Petre, președintele ADI ITI Delta Dunării, despre principalele probleme apărute în accesarea fondurilor europene

Prezent la discuțiile care au avut loc săptămâna trecută la Palatul Victoria, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ilie Petre, a vorbit, în cadrul conferinței de presă de luni, despre principalele probleme identificate în accesarea de fonduri europene. Toate aceste problematici au fost expuse Executivului național, urmând ca, în viitorul cel mai apropiat, să poată fi găsite soluții pentru creșterea accesibilității fondurilor europene.

Una dintre principalele probleme atacate a fost aceea a imposibilității de a accesa fonduri pe anumite segmente de activitate: este vorba despre cele din aria de activitate a Ministerului Sănătății, Educației, din domeniul asistenței sociale, respectiv din zona managementului riscului de inundații.

„La momentul de față se lucrează la cartografierea elementelor specifice, se creează alte strategii. (…) Spre exemplu, noi avem pregătite zeci de studii de fezabilitate (40 pentru școli și grădinițe, 12 pentru asistență socială și sănătate, două pe patrimoniu), care însumează 80 de milioane de euro. Dacă am putea scrie astăzi cereri de finanțare, atunci am merge mai departe cu lucrările“, a declarat Ilie Petre.

O altă problemă ridicată a fost aceea a transportului specific (transport naval), care nu poate fi finanțat, astfel că trebuie găsită o soluție.

De asemenea, s-a discutat despre problema punctelor de debarcare pentru bărcile pescărești (conform regulilor actuale, nu pot fi construite porturi pescărești noi, ci pot fi dezvoltate sau extinse cele existente) .

A mai apărut, de asemenea, o problemă pe zona culturală, acolo unde o serie de obiective de interes sunt în proprietatea Ministerului Finanțelor.

„Fie elaborează Ministerul cereri de finanțare, fie încercăm să găsim o soluție pentru transferul acestor clădiri, măcar pentru perioada implementării proiectului“.

Se așteaptă Hotărârea de Guvern

Scopul discuțiilor avute la finalul săptămânii trecute a fost acela de a urgenta, pe cât posibil, finalizarea strategiei, urmând ca ea să devină lucrativă din momentul în care va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern.

„Trebuie să intervenim pentru soluţionarea unor anumite inadvertenţe care au apărut la nivelul strategiei Deltei Dunării, urmând ca în cel mai scurt timp aceasta să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. În acest sens, urmează ca, în următoarele două-trei săptămâni, să facem câţiva paşi pentru corijarea strategiei. Vom avea, aşadar, o întâlnire cu reprezentanţii ONG-urilor şi instituţiilor interesate pentru a dezbate o ultimă variantă a strategiei“, a declarat președintele Horia Teodorescu.

Cum ar trebui să arate județul la finalul implementării proiectelor susținute de conducerea Consiliului Județean

Va trebui să avem sisteme de alimentare cu apă și canalizare în toate localitățile din județ.
Canalele și lacurile din Delta Dunării urmează să fie decolmatate, în baza unui studiu clar.
Vrem să creștem populația de pește.
Vrem să dezvoltăm agroturismul și turismul ecologic.
Vrem să avem asfalt pe toate drumurile județene.
Vrem să avem legătură cu țara (pod peste Dunăre).
Vrem să dăm o nouă față falezei, portului Tulcea (și a celorlalte porturi).
Sulina trebuie să își recapete mândria de altădată.
Tot patrimoniul trebuie pus în valoare.
Tulcea să devină o destinație turistică de interes internațional.
Vrem să ridicăm nivelul de trai al populației și să asigurăm o dezvoltare reală a județului nostru“, a conchis președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu.

Turism și biodiversitate, principalele probleme ridicate de conducerea Consiliului Județean în timpul discuțiilor cu premierul Cioloș

 În cadrul conferinței de presă care a avut loc luni, 4 aprilie 2016, la sala Dobrogea a Consiliului Județean Tulcea, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a discutat despre  două dintre cele mai importante direcții de acțiune pentru dezvoltarea Deltei: turism și biodiversitate.

Conferinta de presa

Am cuantificat bugetele pe cele două componente pe biodiversitate şi a rezultat o sumă echivalentă cui aproape 28% din bugetul României.  Poate nici această sumă nu se av dovedi îndestulătoare, dar trebuie să reţinem că sumele sunt orientative“, a menţionat Horia Teodorescu.

Numai pentru decolmatări, spune preşedintele Horia Teodorescu, vorbim despre 28-30 de milioane de euro, bani ce ar trebui cheltuiţi până la momentul 2018, atunci când se va trage o primă linie, iar beneficiarii vor fi judecaţi în funcţie de gradul de absorbţie al fondurilor puse la dispoziţie.

„Aceste decolmatări trebuie să aibă în spate un studiu hidraulic, astfel încât să nu fie afectat echilibrul destul de precar al Deltei Dunării“, a mai declarat Horia Teodorescu.

În ceea ce priveşte componenta de turism, au fost identificate componentele unde urmează să fie depuse proiecte, iar concluzia principală a tuturor discuţiilor a fost aceea că accentul trebuie pus pe agroturism şi pe turismul ecologic.

Lucian Simion, consilier al președintelui Consiliului Județean Tulcea: „Suntem pregătiți să intervenim pentru soluționarea problemelor din Deltă“

„Avem trei direcții de interes pentru gestionarea fondurilor pentru biodiversitate: circulația apelor, planul de management, respectiv habitatele din Delta Dunării și asigurarea unei protecții sporite acestor zone“, este de părere consilierul președintelui CJ Tulcea, Lucian Simion.

În ceea ce privește circulația apelor, vorbim despre investiții pentru complexele din interiorul brațelor (între Chilia și Sulina, între Sulina și Sf. Gheorghe, în complexul lagunar Razelm Sinoe).

Un studiu urmează să stabilească principalele priorități și, în cazul în care sumele vor fi prea mari, va fi nevoie să fie eșalonate proiectele, să fie solicitate sume suplimentare, astfel încât investițiile să fie gata până la finalul anului 2030.

În ceea ce privește planul de management, acesta trebuie adaptat realităților actuale: dacă ultimul plan de management a fost aprobat în urmă cu un an, este de reținut faptul că el a fost început în 2008. „Între timp au apărut modificări majore (…) Spre exemplu, cetatea Istria este în zonă total protejată. Acest obiectiv nu poate fi pus în valoare, chiar ar trebui restricționat accesul la această cetate“.

De asemenea, au apărut o serie de modificări și în cazul habitatelor, acolo unde unele zone de cuibărit s-au restrâns și s-ar impune extinderea lor.

„Toate prioritățile ARBDD sunt prinse în această strategie, dar sumele pot suferi modificări“, a mai precizat Lucian Simion.

În acest sens, consilierul președintelui (fost guvernator al ARBDD) a vorbit despre faptul că 35-40% din proiecte sunt pregătite, pentru 35-40% există studii de fezbabilitate, iar pentru restul încă se discută despre finanțarea studiilor necesare.

Bani pentru podul peste Dunăre

În cadrul discuțiilor purtate la nivelul Guvernului, președintele Consiliului Județean Tulcea a discutat despre cele mai ample investiții ce urmează să fie realizate la nivelul județului nostru.

„S-au purtat discuţii pe infrastructura mare, respectiv despre porturile Tulcea, Isaccea, Sulina, aeroportul Tulcea, dar şi despre podul de la Tulcea la Brăila. Prin POIM (Programul Operaţional de Infrastructură Mare) există o alocare de 200 de milioane de euro, sumă care ar putea să acopere toate cheltuielile pentru executarea acestei investiţii“, a precizat preşedintele CJ Tulcea.

Faleza trebuie adusă la Tulcea!

În ceea ce privește problema portului Tulcea, președintele i-a amintit premierului că încă speră să soluționeze problema proprietăți falezei:

„I-am spus premierului că, atunci când se va plimba pe faleza din Tulcea, va trebui să își amintească faptul că atât portul, cât și canalul Sulina, deși sunt la noi, în județul Tulcea, ele sunt administrate de la Galați, ceea ce nu este corect“

Premierul Dacian Cioloș, invitat la Tulcea să discute despre strategia integrată a Deltei Dunării

Șeful Executivului ar putea participa la ultima dezbatere pe Strategia de Evaluare Adecvată, respectiv strategia integrată a Deltei Dunării.

Luni, pe data de 11 aprilie, la Tulcea va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii AM-urilor, dar şi ai ONG-urilor, respectiv instituţiilor publice din judeţul Tulcea, pentru a discuta despre strategia Deltei Dunării.

În perioada 18-22 aprilie, tot la Tulcea va avea loc o ultimă dezbatere pe strategie, care urmează să participe, în limita în care programul îi permite, şi premierul Dacian Cioloş, împreună cu anumiţi miniştri.

Pe data de 20 mai ar urma să fie emis avizul de mediu, iar pe 31 mai ar trebui aprobată strategia prin Hotărâre de Guvern.

„Cu o zi înainte de şedinţa de Guvern, din partea ucraineană am primit o adresă prin care îşi exprimau intenţia de a expune un punct de vedere pe SEA (Strategia de Evaluare Adecvată) – pe Mediu. Premierul le-a cerut ca această opinie să fie transmisă în maxim două – trei săptămâni, astfel încât să nu se piardă prea mult timp. Noi sperăm ca cel mai târziu în luna iunie să avem o strategie aprobată prin Hotărâre de Guvern, iar lucrurile să poată fi puse în mișcare, să începem efectiv investițiile“, a precizat președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu. 

Solicitări către București: Ghiduri specifice pentru zona ARBDD

Este vorba despre o serie de modificări ce urmează să fie inserate în ghidurile stabilite la nivel naţional.

„Aceste modificări ar fi trebuit făcute dinainte. Modificările operate în cadrul ghidurilor din programele naţionale, astfel încât ele să devină eligibile şi pentru comunităţile din judeţul Tulcea“.

Spre exemplu, localităţile cu mai puţin de 2000 de locuitori nu erau eligibile pentru investiţiile de apă-canal, iar acum ghidurile ar urma să fie aplicate pe situaţia specifică din judeţul nostru (unde, în Delta Dunării, majoritatea unităţilor administrativ – teritoriale au mai puţin de 2.000 de locuitori).